În județul Hunedoara, 31.979 de persoane erau în evidențele cabinetelor de nutriție și diabet cu diagnosticul de diabet zaharat de tip II în 2025. În același an au fost înregistrate 1.562 de cazuri noi, mai multe decât în 2024, dar mai puține față de 2023.
Datele au fost prezentate de Direcția de Sănătate Publică Hunedoara cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie. Numărul total al pacienților aflați în evidență a scăzut față de anul anterior, când erau raportate 34.058 de persoane cu diabet zaharat de tip II.
Din totalul cazurilor nou diagnosticate în 2025, 38 au fost de diabet zaharat insulino-dependent, iar 1.524 de diabet zaharat insulino-independent.
Simptome și factori de risc
Diabetul este o boală metabolică cronică, apărută atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește eficient. Nivelul ridicat al glucozei din sânge poate afecta, în timp, inima, vasele de sânge, ochii, rinichii și sistemul nervos, avertizează reprezentanții DSP Hunedoara.
Printre manifestările care pot indica boala se numără setea excesivă, urinarea frecventă, oboseala persistentă, vederea încețoșată și scăderea inexplicabilă în greutate. Diabetul de tip 1 evoluează, de regulă, rapid, în timp ce diabetul de tip 2 se dezvoltă treptat și poate rămâne mult timp fără simptome evidente.
Depistarea timpurie presupune recunoașterea semnelor și prezentarea la medic pentru investigații. În cazul diabetului de tip 2, riscul apariției bolii poate fi redus sau întârziat printr-o alimentație sănătoasă, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți normale și evitarea fumatului.
Măsuri de prevenție și monitorizare
La nivel național, datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că 1.229.971 de persoane au beneficiat, în 2023, de tratament prin Programul național de diabet zaharat. Cifra se referă la pacienții aflați în evidența și tratați prin acest program, nu la numărul total al românilor care trăiesc cu diabet.
Programul asigură tratament medicamentos, monitorizarea controlului glicemic prin determinarea hemoglobinei glicozilate HbA1c, precum și materiale și dispozitive pentru verificarea glicemiei, în condițiile prevăzute de program.
În cadrul proiectului european Jacardi, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, a fost creat un model de screening pentru diabet. Acesta a fost aplicat la peste 3.000 de persoane fără simptome, din șase comunități-pilot, prin implicarea asistenților medicali comunitari.
Evaluarea s-a bazat pe instrumentele standardizate FINDRISC și SCORE OMS non-laborator. Participanții au fost informați cu privire la riscul individual și consiliați privind schimbările de comportament, iar acolo unde a fost necesar au fost îndrumați către medicul de familie, inclusiv pentru consultații preventive disponibile atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate.
Tot prin proiectul Jacardi au fost dezvoltate și testate, pentru 200 de pacienți cu prediabet, diabet și boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), un protocol de îngrijire integrată și platforma informatică INTEGCARE. Instrumentele au fost realizate împreună cu Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. Dr. N.C. Paulescu” și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Diabetul la nivel mondial
Organizația Mondială a Sănătății estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu diabet a crescut de la aproximativ 200 de milioane în 1990 la 830 de milioane în 2022. În acel an, 14% dintre adulții cu vârsta de cel puțin 18 ani aveau diabet, proporție de două ori mai mare decât în 1990.
Ziua Mondială a Diabetului a fost inițiată în 1991 de Federația Internațională de Diabet și este dedicată informării cu privire la creșterea numărului de cazuri și la necesitatea depistării precoce. Pentru 2026, tema stabilită de OMS este „Intervenții precoce împotriva diabetului” („Early action on diabetes”), cu accent pe diagnosticarea rapidă, accesul echitabil la îngrijire și reducerea stigmatizării.
Mesajul DSP Hunedoara pentru ediția din 2026 este că intervenția precoce contează: recunoașterea simptomelor, consultul medical, diagnosticarea la timp, un stil de viață sănătos și accesul la tratament pot reduce riscul complicațiilor și pot contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă.