Două proiecte destinate punerii în valoare a siturilor Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa au pierdut împreună trei milioane de euro din finanțarea PNRR. O investigație jurnalistică a scos la iveală întârzieri majore, neclarități privind începerea lucrărilor și legături de afaceri mai vechi între firme contractate și familia președintelui Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor.
La Sarmizegetusa Regia, proiectul avea o valoare de aproximativ două milioane de euro și urmărea punerea în valoare a templului mare de andezit și a zonei arheologice. Potrivit vicepreședintelui CJ Hunedoara, Alin Țambă, lucrările erau realizate în proporție de circa 50% la momentul realizării reportajului.
Autoritățile estimau că vor mai putea atrage aproximativ 60% din finanțarea disponibilă. Diferența va trebui acoperită din bugetul public, deoarece accesarea unei alte surse europene ar însemna dublă finanțare. „Suntem obligați să terminăm. Alte fonduri europene nu putem să luăm pentru că ar fi dublă finanțare”, a declarat Alin Țambă.
Întârzieri la Sarmizegetusa Regia
Contractul de finanțare pentru proiect a fost semnat în 2022, iar lucrarea a fost scoasă la licitație în anul următor. Contractul a fost câștigat de o asociere formată din patru companii, însă momentul în care echipele au ajuns efectiv în teren este prezentat diferit în documentele și declarațiile analizate.
Alin Țambă a indicat anul 2024 ca moment al începerii lucrărilor. Un document semnat, potrivit investigației, chiar de vicepreședintele CJ Hunedoara menționează însă că șantierul a fost deschis abia în vara anului 2025.
Arheologul Răzvan Mateescu, care a supravegheat intervențiile din sit, a precizat că cercetările arheologice aferente execuției au fost reluate în august 2025. Lucrările nu puteau fi desfășurate fără această supraveghere.
Un alt document de șantier arată că prima ședință pentru începerea lucrărilor a avut loc în iunie 2025. Până la acel moment, constructorul nu desemnase un responsabil de proiect.
Conform caietului de sarcini, lucrările trebuiau finalizate în 20 de luni. Constructorul avea obligația să își organizeze activitatea astfel încât sezonul rece să nu ducă automat la oprirea șantierului, unele operațiuni putând fi efectuate și pe timpul iernii.
Întârzierile au dus la pierderea a aproximativ jumătate din finanțarea PNRR alocată proiectului, adică un milion de euro. Printre cauzele indicate se numără durata mare a studiilor, procedurile birocratice și nerespectarea termenelor de execuție prevăzute în contract.
Firmele din asocierea câștigătoare
Investigația s-a concentrat asupra a două dintre cele patru firme din asociere: Metalprod West, liderul grupului, și Proactiv. Legătura cu familia lui Laurențiu Nistor este prezentată prin intermediul societății Drum Test, în care Proactiv a fost acționar.
În 2010, patronul Drum Test și Proactiv ar fi cedat acțiuni uneia dintre fiicele lui Laurențiu Nistor, care era atunci deputat PSD. Aceasta ar fi condus Drum Test timp de doi ani, perioadă în care cifra de afaceri a companiei s-ar fi dublat.
În 2012, fiica președintelui CJ Hunedoara s-ar fi retras din acționariat, iar Proactiv și fostul patron ar fi revenit în structura societății. Formalitățile privind cesionarea acțiunilor ar fi fost realizate de cealaltă fiică a lui Laurențiu Nistor.
Metalprod West a fost, de asemenea, vizată de percheziții efectuate de procurorii europeni într-un dosar care privea o firmă din Spania. Compania spaniolă era suspectată că ar fi participat la licitații folosind documente false pentru a demonstra experiența necesară.
Asocierea din care făcea parte Metalprod West câștigase două contracte, unul pentru spitalul din Orăștie și altul pentru Apa Serv Valea Jiului SA.
Contracte de zeci de milioane
Potrivit datelor prezentate în investigație, cifra de afaceri a Metalprod West s-ar fi dublat într-un singur an, ajungând la aproximativ 40 de milioane de lei în 2022. În ultimii șase ani, compania ar fi încheiat contracte în valoare totală de aproape 30 de milioane de euro.
În cazul Proactiv, valoarea contractelor atribuite de Consiliul Județean Hunedoara este estimată la aproape 100 de milioane de euro. Suma include proiecte câștigate de firmă singură sau în asociere cu alte companii.
Metalprod West a transmis că ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în 2025 și că firma se află încă în interiorul termenului contractual de 20 de luni. Compania a invocat și apariția unor probleme neprevăzute, specifice unui sit UNESCO, care ar fi impus modificarea termenelor.
Firma a negat existența unei legături actuale între asociatul său unic și familia lui Laurențiu Nistor. La rândul său, Proactiv a susținut că are un rol minor în proiectul de la Sarmizegetusa Regia și că nu mai are relații de afaceri cu familia președintelui CJ Hunedoara.
După prezentarea documentelor referitoare la relațiile din trecut, Proactiv a confirmat că fiicele lui Laurențiu Nistor au fost angajate în grupul de firme. Cesiunea de acțiuni către una dintre ele a fost explicată printr-o strategie de recompensare a angajaților considerați valoroși profesional, compania susținând că aceasta nu ar fi primit dividende.
Laurențiu Nistor nu a răspuns întrebărilor transmise pe durata a trei săptămâni. Jurnaliștii au încercat să obțină un interviu despre întârzierile proiectului, poziția constructorului și implicarea din trecut a familiei sale în afaceri cu una dintre firmele contractate, inclusiv prin apeluri și mesaje trimise prin purtătorul de cuvânt al Consiliului Județean.
Finanțare pierdută la Ulpia Traiana
La Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pierderea finanțării PNRR este integrală, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Proiectul prevedea construirea unui muzeu la intrarea în sit, amenajarea unor spații pentru expunerea vestigiilor și realizarea unui punct de belvedere.
Planul includea și două lapidarii la intrarea în forum, destinate păstrării pieselor de marmură, precum și refacerea unei porțiuni din zidul forumului. Potrivit lui Alin Țambă, una dintre problemele care au afectat proiectul a fost timpul îndelungat necesar pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal.
Întrebat dacă își reproșează ceva pentru faptul că cele două proiecte nu au fost realizate, vicepreședintele CJ Hunedoara a răspuns: „Întrebarea nu este ușoară. Desigur, tot timpul poți să faci mai mult, dar ne mișcăm și noi în limitele legii și în limitele prerogativelor pe care le avem”.
În total, pentru cele două obiective istorice din județul Hunedoara au fost pierdute trei milioane de euro din fonduri europene: un milion de euro la Sarmizegetusa Regia și două milioane de euro la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La primul sit, lucrările care nu mai pot fi decontate prin PNRR vor trebui achitate din bani publici.